M-am împăcat cu ideea că voi rămâne eu cea care va ține la el. La el se duce. Se estompează. M-a asigurat că va fi bine, dar acum el e cel care mă trezesc că renunță. Mă așteptam eu să fiu cea care are toane și fițe. Când… mă trezesc în pom. Pe bune că așa mă simt. Adică eu chiar continui să mă țin de treaba asta și după tot ce-am vorbit, e clar că mă duc către el, e clar că nu încetez să fiu un cal, iar la el lucrurile… de fapt sunt la fel cum erau, pe același făgaș – se duc. Zi și tu… Nu-ți vine să-ți iei câmpii…?

Draga mea, dac-ai știi ce frumuseți te-așteaptă…

Anunțuri